ca in fiecare an,o zi cu soare..

Si a mai trecut un an...nici maca nu stiu cand au trecut lunile.

Parca mai ieri era vineri 6 noiembrie 2009,o dimineata agitata in care aveam o stare ciudata,de nedescris...nu vroiam sa vina aceea zi,nu vroiam sa implinesc 18 ani,dar dupa am realizat ca schimbarile nu au fost atat de radicale,si ca ma oftica din ce in ce mai mult intrebarea "Cum este la 18,19 ani?"...
A trecut un an si o zi de atunci,si fix un an de cand tineam de mana 2 necunoscuti.Anul acesta nu am mai avut parte de peripetii,dar a fost o zi frumoasa...
L-a 00:00 ai sarit pe mine si mi-ai spus "hapi barbai"(:)) ),dupa telefoanele si mesajele nu m-au lasat sa adorm inca o ora doua...Dimineata m-a trezit soarele,si m-am bucurat cand am vazut ca s in acest ani am parte de o zi de primavara in plina toamna...
Seara ati fost langa mine..am fost toate,ca altadata...imi plac cadourile de la voi,sunt foarte roz,culoarea mea preferata,cum spune cineva:-"...
Vreau sa multumesc la toti,chiar daca ati fost sau nu langa mine....

.
.
.
.
.cat despre tine...ca uit ma prefac.

jurnalul unui copil nenascut...

5 octombrie: De astazi începe viata mea. Parintii mei nu stiu înca acest lucru, sunt mai micuta decât semintele unui mar, dar totusi traiesc. Voi fi o fetita cu parul blond si cu ochii albastri. În mine sunt deja înscrise trasaturile de mai târziu, chiar si faptul ca o sa-mi placa florile.

19 octombrie: Sunt unii care spun ca nu sunt o persoana reala, ca doar mama mea exista. Dar sunt o persoana reala, asa cum o farâmitura de pâine este tot pâine. Eu si mamica suntem doua persoane reale.

23 octombrie: Astazi am deschis pentru prima oara gurita. Ei bine, cam peste un an pe fata mea se va asterne zâmbetul. Si mai târziu voi putea sa vorbesc... Si stiu ca primul meu cuvânt va fi: MAMA.

25 octombrie: Inima mea a început sa bata de astazi. Pâna la sfârsitul vietii, în orice clipa se va auzi usor ritmul ei. Dupa multi ani ea va obosi, se va opri si voi muri.

2 noiembrie: Cresc în fiecare zi câte putin. Mânutele si piciorusele mele au început sa se contureze. Dar va trebui sa mai astept mult timp pâna când ma vor ajuta sa ajung în bratele mamei, pâna când voi putea sa vin cu buchetelul de flori în mânute sa-l îmbratisez pe tata.

12 noiembrie: La mâini au început sa-mi apara degetele grasute. Sunt grozav de caraghioase asa mici! O s-o trag pe mama de par cu ele!

20 noiembrie: De-abia astazi medicul i-a spus mamei ca va avea un copil. Ce fericita trebuie sa fie! Te bucuri, mamico?

25 noiembrie: Cred ca mama si tata îmi cauta acum un nume. Dar ei nici macar nu stiu ca sunt fetita. As vrea sa ma cheme Maria. Sunt deja maricica acum.

10 decembrie: Mi-au aparut primele firisoare de par, moi si aurii. Ma întreb ce fel de par are mamica mea.

13 decembrie: Vad! Este totul întunecat în jurul meu, dar când mama ma va aduce pe lume vor fi numai raze de soare si flori, dar mai mult decât orice as vrea s-o vad pe mamica... Cum arati, mamico?

24 decembrie: Oare mamica aude soapta inimii mele? Unii copii se nasc putin bolnavi. Dar inimioara mea este puternica si sanatoasa. Bate mereu: tam-tam, tam-tam. O sa ai o fetita sanatoasa, mamico!

28 decembrie: Astazi parintii mei m-au ucis.

(nu imi apartine,dar mi s-a parut interesant)