oare de ce?

E noapte tarziu si totul este adormit.Luna apare pe cerul senin,stelele se aprind una cate una,si se pare ca Mos Ene a uitat de mine pentru ca genele refuza sa se inchida.
Gendurile mele zboara undeva departe,undeva unde nimeni nu poate patrunde fara voia mea.Mii de intrebari nu ma lasa macar sa incerc sa adorm,si cu ochii in tavan incep sa le i-au pe rand si sa gsesc raspunsuri la fiecare.
Cateva din intrebarile acre ma preocupa cel mai atre sun "Oare de ce oamenii se schimba asa de mult,intr-un timp scurt?Oare de ce uita ce este cu adevarat important in viata,si dau atentie mai mare lucrurilor care pot disparea cat ai clipi?Oare de ce...?"
Acum 159 de ani,pe 15 ianuarie venea pe lume fara ca prea multa lume sa stie sau sa ii pese,intr-un mic eden al tarii noastre,loc plin de coline,paduri si ape limpezi,loc invaluit in mister,lumini si umbre tipice plaiurilor mioritice,marele poet de mai tarziu Mihai Eminescu.
Este foarte trist sa vezi cum un Luceafar al poeziei noastre moare la o varsta foarte frageda,la doar 39 de ani,dar si mai trist este sa vezi cum cu fiecare an care trece tot mai putini romani isi aduc aminte de el.
In scoli s-a recitat macar o poezie de-a lui pe 15 ianuarie,dar pe strada daca intrebai "Stiti ce zi este astazi?" primeai un raspuns sec "Sigur ca da!Este joi,15 ianuarie!" si atat.
O noua intrebare ma preocupa "Oare de ce actorii,poetii,scriitorii in general sunt mai valorosi dupa ce mor,decat atunci cand sunt in viata?".Nu stiu daca cineva poate raspunde la aceasta intrebare,dar dupa parerea mea,unii oameni sunt prea lasi pentru a recunoaste valoarea unui alt om,din mandrie si poate pentru a nu-si strica reputatia.Dar daca tot au curajul sa le recunoasca adevarata valoare in final "Oare de ce incepul cu incepul,incep sa uite adevaratele valori al neamului nostru?Oare de ce...?".Totusi tin sa cred ca,grijile de zi cu zi ii fac pe oameni sa se gandeasca mai mult la viitor si mai putin la trecut.
Mihai Eminescu a fost un geniu care a trait in permanenta cu privirea atintita asupra inaltelor idealuri:de arta,de cunoastere,natioanle,de puritate sufleteasca si de daruire,care a trait si traieste numai prin opera sa,neacceptand copromisuri si daruind tot ce avea mai bun in el.
Despre Mihai Eminescu nu putem spune "a fost odata..." ci "a fost,este si va fi Mihai Eminescu" pentru ca el va continua sa traiasca in sufletele celor care ii citesc poeziile,deoarece doar ele sunt nemuritoare.