joi, 9 decembrie 2010

Hai acasa...





Nu m-am gandit nici o clipa,ca intr-o zi ma voi intoarce de la scoala si nu te voi mai gasi.
Dar uite ca azi asa a fost...nu erai acasa,nimeni nu stia unde esti.
Te-am cautat peste tot,am umblat prin ploaie,cu speranta ca de dupa un colt vei aparea latrand,si sarind,cum faceai de obicei..dar nu s-a intamplat asta...Iar nu demult am auzit ceea nici macar nu vroiam sa gandesc..."la calcat o masina".Am inceput sa plang instantaneu.Nu vroiam sa cred asta,incercam si inca incerc sa cred ca vei face ca ieri,cei veni la usa,vei da cu labuta si vei latra pentru a intra in casa...
Cum sa ma obisnuiesc cu gandul ca tu nu mai esti?Mi-am dorit atat de mult sa te am...era visul meu,sa am un catel al meu...Cat scandal am facut cand ma mintit mama ca te-a lasat la tara,i-am inchis de doua ori in nas,am lasat-o vorbind singur...Mergeam la Suceava si tu era singurul caruia ii aduceam cate ceva.
Iti era frica de mingea arici la inceput,te speria,era ceva complet nou pentru tine,iar dupa nu ma mai lasai sa o ating,asa mult iti placea...
Offf...toti tineau la tine.
Mama,care spuneam ca niciodata nu o sa ma lase sa tin un caine in casa ti-a cumparat casuta,lesa de 50 de lei si mai ales hainute...mergeai cu coada pe sus cand erai "Mos Craciun",mereu vroiai ca toti sa se uite la tine...
Erai prietenos,poate prea prietenos...Mereu jucaus,rodeai tot ce prindeai...mi-ai rupt papucii de casa,si o gramada de ciorapi...
Cat erai de mic cand te-am gasit.te puteam tine in palme.Toti ziceau ca esti un norocos.Erai a nimanui si ai devenit al meu...
Ploua afara.Unde esti?..De ce nu esti pe pat langa mine,cu botul pe labute sa te uiti cum scriu,sa te asezi pe laptop si sa incerci sa ma faci sa te bag si pe tine in seama.
Ce o sa fac cu toate lucrurile tale?casuta,lesa,lantul,zgarzile,mingiuta arici?ce o sa fac?
O sa ma uit la ele si o sa imi amintesc de tine...cand o sa pot sa le privesc fara sa imi de-a lacrimile?
Hai acasa.....

3 comentarii:

  1. of doamne m-ai facut sa plang:( nu i mai da cu paleta:(

    RăspundețiȘtergere
  2. poate nu e el si maine va aparea :(

    RăspundețiȘtergere
  3. Ştiu că au trecut doi ani de la postul acesta, dar chiar şi aşa am simţit lacrimile cu care l-ai scris şi sincer mă bucur că ai reuşit să găseşti o continuitate în ursuleţul Theon şi că ai reuşit să-i oferi aceeaşi dragoste de care are nevoie şi pe care o merită, şi tu la rândul tău. :)

    RăspundețiȘtergere